Procese celebre, de la „Buzatu – șpagă la pescuit” la „Tătaru, mituit cu ouă”, vor rămâne fără probe
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Completul pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept, a stabilit, la cererea Curții de Apel Alba Iulia, că ofițerii Direcției Generale Anticorupție pot colabora cu Direcția Națională Anticorupție, doar în
le de corupție care privesc persoane încadrate în Ministerul Afacerilor Interne. DNA a instrumentat însă, în ultimii ani, sute de dosare în care procurorii se laudă că „au beneficiat de sprijinul lucrătorilor DGA”, cu toate că aceste dosare nu privesc fapte presupus a fi fost săvârșite de vreun angajat al MAI. Mai mult, încă din 2016, Curtea Constituțională a pronunțat o decizie, cu caracter definitiv și general obligatoriu, așa cum este și cea pronunțată, săptămâna aceasta, de ÎCCJ, în care a stabilit exact același lucru. Unul dintre dosarele în care DNA a folosit ofițeri DGA sub acoperire este cel al fostului deputat PNL Nelu Tătaru, în celebra anchetă a mitei în ouă și găini. Dar în aceeași manieră s-a lucrat în dosarele „Portul Constanța”, „Mita la portbagaj”, în care este judecat ex-președintele Consiliului Județean Vaslui Dumitru Buzatu sau al altor câțiva manageri de spitale ori de servicii de ambulanță. Odată publicată în Monitorul Oficial, decizia ÎCCJ devine obligatorie pentru toate instanțele de judecată din România și va produce efectul juridic al nulității probatoriului administrat ca urmare a „sprijinului DGA”, în baza principiului aplicării legii mai favorabile.
Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat public, pe propria pagină de internet, că, la data de 16 iunie 2025, Completul pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept al instanței supreme a pronunțat Decizia nr. 8/2025, prin care a admis un recurs în interesul legii (RIL) formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Alba Iulia.
Prin acest recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că lucrătorii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție (DGA) au competența să efectueze, prin delegare, în condițiile prevăzute de lege, doar actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent, exclusiv în cauzele privind infracțiunile prevăzute de articolul 1, alineatul 2, din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 120/2005.
Conform articolului 1, alineat 2, din OUG 120/2005, „lucrătorii poliției judiciare din cadrul Direcției Generale Anticorupție au competența să efectueze, în condițiile legii, activități de prevenire și descoperire, precum și actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent privind infracțiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție săvârșite de personalul Ministerului Afacerilor Interne”.
În decizia ÎCCJ din 16 iunie 2025 se stipulează că aceasta este obligatorie, în baza articolului 474, alineat 4, Cod procedură penală, articol conform căruia „dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, partea I”.
Dosarul „mitei în ouă și găini” al lui Nelu Tătaru
Astfel, Direcția Națională Anticorupție nu poate folosi polițiști de la Direcția Generală Anticorupție pentru a efectua actele de cercetare penală dispuse de procurorii DNA decât în cazuri de corupție care privesc fapte presupus a fi fost săvârșite de cadre și lucrători ai Ministerului Afacerilor Interne.
DNA a folosit însă ofițeri DGA, inclusiv sub acoperire, în dosare de corupție care vizează persoane care nu lucrează în Ministerul Afacerilor Interne. Au fost folosiți ofițeri DGA inclusiv în dosare în care sunt vizați demnitari sau foști demnitari, cum este și cazul fostului deputat PNL de Vaslui Nelu Tătaru.
Reamintim că, în decembrie 2024, fostul deputat PNL de Vaslui a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție pentru luare de mită, în celebrul dosar al „Ouălor și găinilor”. Alături de Tătaru, au mai fost deferiți instanței trei pacienți, puși sub acuzare pentru dare de mită.
Tătaru este acuzat că, în perioada 3 aprilie – 12 iulie 2024, în calitate de medic specialist în cadrul Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” din Huși, ar fi primit drept mită sume de bani cuprinse între 50 și 500 de lei, precum și bunuri alimentare de la 45 de pacienți și aparținători ai acestora, „în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu în calitatea de medic specialist în intervenții chirurgicale, consultarea de pacienți și eliberarea de rețete medicale”.
Tribunalul Vaslui va studia problema în septembrie
Nelu Tătaru a negat vehement toate aceste acuzații. Însă odată declanșat acest dosar, politicianul a primit și interdicția de a mai profesa în sistemul public de sănătate și a fost exclus din Partidul Național Liberal, fiind, totodată, și „radiat” de pe lista pentru alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024.
Conform unui comunicat al DGA din data de 4 noiembrie 2024, prin intermediul căruia procurorii au anunțat că au dispus față de Nelu Tătaru măsura controlului judiciar, anchetatorii au făcut cunoscut și faptul că „pe parcursul urmăririi penale în prezenta cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul lucrătorilor din cadrul Direcției Generale Anticorupție și din cadrul Jandarmeriei Române”.
Avocata lui Nelu Tătaru, Sandra Grădinaru, dezvăluie faptul că, în această anchetă, procurorii DNA au implicat polițiști ai Direcției Generale Anticorupție din Iași, Brăila, Galați, Vaslui, Suceava, Botoșani și Neamț. Aceștia au fost folosiți inclusiv ca ofițeri sub acoperire, însă probele strânse de cei de la DGA devin nule de drept, odată cu decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la recursul în interesul legii nr. 8/2025. Nelu Tătaru nu este și nici nu a fost vreodată cadru al MAI.
Avocata a anunțat că a trimis de îndată la Tribunalul Vaslui, instanța la care a ajuns, în cele din urmă, dosarul pe fond, cele reținute de Înalta Curte. Decizia ÎCCJ va intra în vigoare odată cu publicarea ei în Monitorul Oficial, lucru care, până la închiderea ediției, nu s-a întâmplat. Cu toate acestea, odată publicată decizia, prevederile obligatorii ale acesteia vor fi aplicate în toate dosarele în curs, în baza principiului legii mai favorabile.
Interesant este faptul că, ieri, la Tribunalul Vaslui, a avut loc un termen de judecată în dosarul nr. 614/89/2025/a1, deschis la data de 17 martie 2025, având ca obiect măsuri și excepții dispuse de judecătorul de cameră preliminară. Instanța a dispus însă amânarea cauzei, iar ședința pentru pronunțarea cu privire la probatoriul solicitat va avea loc în data de 23 iunie 2025. În timp ce cauza, pe fond, a fost amânată pentru data de 17 septembrie 2025.
CCR a stabilit competența DGA, care excede cauze cu „civili”, încă din 2016
Direcția Generală Anticorupție a fost înființată definitiv, în anul 2017 și scopul ei este de prevenire și combatere a corupției în rândul personalului propriu al Ministerului Afacerilor Interne.
Problema celor de la Direcția Națională Anticorupție în această situație a utilizării ofițerilor DGA în dosarele de corupție care nu vizează personalul Ministerului Afacerilor Interne este aceea că, încă din anul 2016, trebuia să știe că nu poate face acest lucru.
Există o decizie a CCR, având numărul 647 din data de 17 noiembrie 2016, prin care Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, o excepție de neconstituționalitate ridicată de un cetățean pe nume Florin Vascul, într-un dosar al Tribunalului Maramureș – Secția penală, față de prevederile articolelor 1 și 2 din Legea nr. 161/2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea și combaterea corupției în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
La paragraful 31 al acestei decizii, Curtea Constituțională a statuat: „Direcția Generală Anticorupție este o structură specializată în prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu al Ministerului Afacerilor Interne, având, astfel, competența de a desfășura acte de cercetare penală numai în ceea ce privește o anumită categorie de fapte, săvârșite exclusiv de persoane încadrate în cadrul aparatului acestui minister”.
Acest mod de anchetare, o constantă a DNA în ultimii ani
Cu toate că încă din 2005, legislația prevedea că DGA poate efectua acte de cercetare penală doar în ceea ce privește personalul MAI, iar din 2016, Curtea Constituțională a statuat, încă o dată, acest lucru, printr-o decizie definitivă și general obligatorie, există sute de dosare instrumentate de DNA în care urmărirea penală a fost efectuată „cu sprijinul lucrătorilor DGA”, cu toate că acele dosare nu vizează, decât într-o mică măsură, infracțiuni de corupție săvârșite de cadre ale Ministerului Afacerilor Interne.
Numai anul acesta și anul trecut, DGA a lucrat pentru DNA în dosare care nu vizează personalul MAI. Informația poate fi verificată ușor dând o căutare în secțiunea comunicatelor de presă ale Direcției Naționale Anticorupție, de pe site-ul propriu al acestei instituții, folosind cuvintele-cheie „au beneficiat de sprijinul lucrătorilor din cadrul Direcției Generale Anticorupție”. Făcând acest exercițiu, am descoperit sute de comunicate în care se regăsește această sintagmă.
Zeci de exemple
În ultimul an, DNA a folosit „sprijinul DGA” în dosare precum cel al directorului executiv al DSVSA Tulcea, Mitică Tuchili, trimis în judecată la 10 ianuarie 2025 pentru luare de mită, al directorului general al Administrației Bazinale de Apă Jiu, Răzvan Nicolae Șerban, anchetat pentru abuz în serviciu în formă continuată și trimis în judecată la data de 29 mai 2025, sau al primarului comunei Mihai Eminescu, județul Botoșani, Dumitru Verginel Gireacă, reținut, la data de 8 aprilie 2025, pentru luare de mită.
Tot cu sprijinul DGA, DNA l-a trimis în judecată, la data de 7 aprilie 2025 pe directorul executiv al DSP Olt, Elena Ionuță, pentru luare de mită. DGA a lucrat și în dosarul consilierului Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Popovici, trimis în judecată în stare de arest, la data de 5 martie 2025, pentru luare de mită în formă continuată.
În aceeași manieră, „sprijinul lucrătorilor DGA” a fost oferit procurorilor DNA în dosarele care îi vizează fostul director al Casei de Asigurări de Sănătate Maramureș, Carmen Eleonora Prodan, trimisă în judecată la data de 12 decembrie 2024, pentru luare de mită, sau al primarului municipiului Târgu Mureș, Soos Zoltan, reținut la data de 9 decembrie 2024, tot pentru luare de mită.
Cauze celebre de care s-ar putea alege praful
Iar lucrurile continuă cu dosarul managerului Spitalului Clinic Căi Ferate Craiova, reținut în data de 1 noiembrie 2024, pentru luare de mită, cu dosarul managerului Serviciului de Ambulanță Județean Dolj, reținut pentru luare de mită, sau cu dosarul directorului interimar al Spitalului Municipal Rădăuți, reținut la data de 16 octombrie 2024, pentru trafic de influență în formă continuată.
În aceeași situație se găsește și dosarul Marianei Cotoi, fost director general al Societății Naționale „Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea SA”, reținută în 10 octombrie 2024, pentru abuz în serviciu.
Există nenumărate astfel de dosare penale în care Direcția Națională Anticorupție a folosit DGA în anchetele efectuate, fără ca în spețele respective să fi fost implicat vreun lucrător al Ministerului Afacerilor Interne. Printre acestea se numără și cel al fostului președinte al Consiliului Județean Vaslui Dumitru Buzatu, Dosarul Vameșilor de la Sculeni și Albița, precum și dosarul „Portul Constanța”.
Odată cu decizia ÎCCJ, toate actele de cercetare penală efectuate de ofițerii DGA în aceste dosare vor fi înlăturate din probatoriu de către instanțele de judecată.
Sursa: https://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/dosare-coruptie-dna-ofiteri-dga-mai-1001346.html