30 mai 2025, 18:09
Bienala Art Encounters, care s-a deschis vineri la Timişoara, „este un mod de a călători în lume în mintea artiştilor din diverse colţuri ale lumii”, declară, pentru News.ro, fondatorul şi directorul Ovidiu Şandor. În această a şasea ediţie, publicul va vedea „lucrări aproape poetice, chiar dacă vorbesc despre război, despre răni, despre impactul pe care aceste situaţii le au asupra oamenilor” şi se va întâlni cu arta unor celebri precum: Marina Abramovic & Ulay, Hasan Kan, Oscar Murillo, Liam Gillick. Istoria este o „prezenţă firească” în lucrările expuse iar recomandarea pentru public este să vină să vadă artă contemporană pentru că „este pentru toată lumea, să vadă că nu e ceva abstract, să vadă că artiştii sunt oameni normali, cu preocupări foarte asemănătoare tuturor”.
Intitulată „Bounding Histories. Whispering Tales”, ediţia din 2025, curatoriată de Ana Janevski şi Tevž Logar, se desfăşoară în trei spaţii simbolice ale Timişoarei – Comenduirea Garnizoanei, FABER şi spaţiul expoziţional al Fundaţiei Art Encounters.
Peste 100 de lucrări, dintre care opt create special pentru Bienală, conturează o meditaţie amplă asupra istoriei, memoriei şi ecoului. Bienala propune o coregrafie fluidă între trecut şi prezent, între vocile vizibile şi cele uitate, între traumele colective şi naraţiunile emergente ale rezilienţei.
Ce înseamnă a şasea ediţie pentru fondatorul Ovidiu Şandor
„Înseamnă coontinuarea unui proiect început acum zece ani. E important că acest proiect a continuat, e important să continue, cred că este o ediţie diferită de cele anterioare, fiecare are propriul caracter, dat inclusiv de curatori. Cred că trăim într-uin moment în care suntem îngrijoraţi de diverse lucruri care se întâmplă în jurul nostru. Pe de o parte, poate uneori simţim că în contextul acesta n-ar mai trebui făcută artă şi cultură pentru că sunt alte probleme mult mai grave care ne înconjorară. Noi credem, dimpotrivă, că acum e şi mai multă nevoie de aşa ceva, pentru că arta şi o Bienală înseamnă şi educaţie. Este un spaţiu de gândire critică. Când intri într-o expoziţie te rupi de cotidian şi îţi creează acel timp în care te gândeşti la ce vezi în faţa ochilor. Şi artiştii sunt foarte atenţi la ce se întâmplă în societate, în lume, şi operele lor, mai ales cele din Bienală, ating atent, artistic, sensibil, mule dintre acele probleme, dar ne ajută pe noi să punem sub semnul întrebării acele probleme. Expoziţia îţi dă acest spaţiu mental de a ieşi din ştirile minutului şi de a ne gândi la nişte lucruri care ne marchează, pe care trebuie să învăţăm să le navigăm”, a declarat pentru News.ro, Ovidiu Şandor.
„Cred că nu sunt timpuri uşoare. Unele lucruri aici sugerează unele modalităţi umane despre cum putem singuri sau împreună să trecem peste momente complicate, cum sunt războaiele, situaţiile politice. E cu atât mai important să punem accent pe cultură şi educaţia pe care cultura o poate oferi”, a afirmat Şandor.
De aceea, Bienala a implementat „un program amplu de mediere atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, ateliere pentru copii, tururi ghidate de către artişti, introduceri în arta contemporană, componenta aceasta de educaţie fiind şi mai importantă acum”, spune fondatorul Bienalei. „O Bienală cu artişti români şi internaţionali ne ajută să ne deschidem ochii şi creierele către alte moduri de a privi lucrurile, înţelegerea şi a altor contexte complicate sau dificile, fie în trecut, fie în prezent”.
Cum se diferenţiează această ediţie de cele precedente, ce va vedea publicul
„Publicul va vedea artă de foarte bună calitate, va vedea preocupări ale artiştilor în prezent, o diversitate de moduri de exprimare, de la pictură, la desen, la artă video, la instalaţie, la performance. „Cred că sunt multe subiecte importate pe care selecţia făcută de curatori le atinge. Cred că orice vizitator va găsi lucruri cu care va vibra, lucrări care vor genera amintiri, întrebări, preocupare. Fiecare ediţie de Bienală e diferită. Este altă propunere, de la alţi artişti, de la alţi curatori”, este prezentarea făcută de manager.
Lucrări de impact
Memoria, războiul, temerile şi rănile sunt o parte importantă a acestei Bienale, „Sunt multe lucrări care abordează problemele în mod subtil, nu sunt lucrări militante în sensul exagerat al militantismului, sunt lucrări aproape poetice, chiar dacă vorbesc despre război, despre răni, despre impactul pe care aceste situaţii le au asupra oamenilor şi vorbesc despre cum putem să trecem peste ele. Asta îmi place la această ediţie, că are această umanitate, atingere fină şi nu e doar ceva care să vrea să şocheze. Curatorii au fost grijulii să aleagă artişti care lucrează în mod sensibil şi atent cu aceste subiecte delicate, grele, şi cred că au reuşit să aducă împreună nişte voci extrem de importante”, este de părere Ovidiu Şandor.
Voci importante
La această Bienală Art Encounters, expoziţiile sunt compuse din lucrări ale unor artişti internaţionali importanţi precum: Marina Abramovic & Ulay, Hasan Kan, Oscar Murillo, Liam Gillick, dar şi artişti locali sau români: Ana Adam, Ana Kun, Raluca Popa, Pavel Brăila din Republica Moldova. „Sunt diverse generaţii, diverse voci, diverse locuri ale lumii şi sunt convins că fiecare va descoperi artişti pe care nu-i cunoaşteau şi care îi vor surprinde prin lucrările lor. Cred că fiecare va pleca cu nişte gânduri”, mai spune iniţiatorul evenimentului.
Ce reprezintă Bienala pentru timişoreni
„După atâtea ediţii, în Timişora s-a mărit publicul de artă contemoporană, cred că lumea vine mult mai relaxată pentru că a descoperit că arta contemporană nu e atât de ermetică şi dacă citeşti un pic eticheta şi dacă te aşezi în faţa lucrării înţelegi ce se întâmplă acolo. Cred că e un câştig important. Cred că Timişoara este aşezată pe o hartă internaţională a artei contemporane, ceva ce nu exista acum 10 ani. Vin oameni din întreaga ţară, avem vizitatori din străinătate, colecţionari, artişti, oameni din muzee importante ale lumii, am reuşit să punem Timişoara pe o hartă internaţională, lucru important, pentru că oferă ocazia ca artiştii din România să se conecteze cu cei din străinătate. Sper că Bienala contribuie şi la o oarecare mândrie locală. Cred că a deschis pentru timişoreni o serie spaţii care până atunci nu mai fuseseră accesibile şi multe dintre cele deschise pentru prima dată de noi sunt folosite şi acum pentru cultură, proiecte de arte vizuale”.
Istoria oraşului
Curatorii s-au uitat anula cesta la istoria oraşului „pentru că istoria ne învaţă lucruri şi în prezent retrăim lucruri pe care omenirea le-a mai trăit şi se pare că nu am învăţat suficient de mutle din experienţele anterioare, de aici şi ideea ca temă a ecoului, a faptului că anumite mesaje se repetă chiar dacă distorsionat, în mod diferit, dar ele se repetă. Într-adevăr multe lucrări fac referire la istorie mai veche, mai recentă. Cred că trăim într-o vreme în care ne întoarcem la istorie mai des decât ne dorim, şi nu neapărat din motivele cele mai pozitive. Bienala nu putea rămâne indiferentă la tot ceea ce se întâmplă în lume. Artiştii sunt mereu atenţi şi răspund direct la tot ce se întâmplă, prezenţa importantă a istoriei în lucrările acestea e firească”.
De ce să vizitezi Bienala Art Encounters
„Din curiozitate”, răspunde Ovidiu Şandor. Alte motive: „Ca să se rupă de cotidian, ca să vadă că arta contemporană este pentru toată lumea, ca să vadă că nu e ceva abstract, ca să vadă că artiştii sunt oameni normali, cu preocupări foarte asemănătoare tuturor, sigur, cu alt mod de a exprima, prin arta şi conceptele lor. Nu cred că cineva care intră într-o astfel de Bienală pleacă spunând N-am înţeles nimic. Sunt convins că le vor plăcea unele voci. Să vină cu copiii, pentru că trebuie să ne educăm noi, să ne educă copiii. Cred că e şi un loc în care poţi să vezi alte perspective, e ca un mod de a călători în lume în mintea artiştilor din diverse colţuri ale lumii şi poţi să vezi lumea prin ochii lor. Cred că e bine să punem sub semnul întrebării propriile percepţii asupra lumii. Artiştii sunt grozavi în a ne ajuta să vedem alte perspective. Să vină să se bucure de grădina Garnizoanei, unde duminică, de 1 Iunie, vor fi multe acţiuni pentru copii, să vină în weekend să asculte muzică, să descopere spaţiile expoziţionale”.